miercuri, 25 noiembrie 2009

gri ca blana unui soarece.

E deja miercuri...si nu am facut nimic pentru mine.
Este miercuri si eu nu am schimbat cu nimic suprafata din mine.
Aceasi linie dreapta se strecoara printre degetele mele.

Nu simt nimic deosebit..nu fac nimic deosebit..doar astept.
ce?
Acel ceva...nu stiu ce ..nu stiu nici ce culoare are..sper doar..sa nu fie tot gri..
Am inceput sa urasc griul sters al cladirilor..griul memoriei mele si griul oamenilor pe care ii cunosc.
Vreau un pic de entuziasm..niste viata in vene si putina stralucire in ochi.

Nimic.

doar gri.

9 comentarii:

  1. Imi amintesti de adolescenta..Invatam in capatul celalalt al orasului si in fiecare zi calatoream cu metroul..Am avut aceeasi senzatie de "gri" dar materializata in lipsa de expresivitate a oamenilor din vagoane..fara zambet , fara nici o mirare , fara nici o intrebare ..Am scris un text pe care l-am citit la ora de romana si pe care l-am numit " Pierdut zambet . Ofer recompensa . Inca nu il declar nul "..M-ai intors in timp..Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pana acu cateva saptamani aveam aceeiasi problema ca si tine: gri, lipsa de expresie si expresivitate, si o scarba existentiala ajunsa la cote alarmante. Pana cand din intamplare, sau nu, cine stie, am reintalnit un prieten mai vechi. Nu stiu cum nu stiu de ce dar m-am schimbat total. Acu cant pe strada de acasa pana la servici cu castile in urechi!Nu vreau sa ii dau iz de melodrama dar e numai meritul lui.Asa ca multumesc frumos Prieten drag!
    P.S Vine soarele si pe strada ta. Daca nu, il trimit eu :)
    P.S 2 da sunt un pic dusa cu capu da asta e farmecu meu :D
    P.S 3 super blog

    RăspundețiȘtergere
  3. Geronimo...
    iti amintesc de adolescenta..cred ca tind sa devin ceva mai adolescentina in exprimare cand sunt...GRI!
    :)

    Arabela...
    as vrea sa am si eu un prieten care sa ma scoata din marea mea lancezeala..
    poate imi vine randul..si poate vine si mai repede!
    ps. as vrea sa-l trimiti..eventual cu un biletel atasat!
    ps2.si eu sunt si la fel..face parte din farmecul meu..
    ps3. multumesc!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Bucura-te ca e linie dreapta..la mine mai degraba e ca traiectoria functiei sinus:cand sus,cand jos

    RăspundețiȘtergere
  5. Cand Soarele nu vine pe strada noastra, trebuie sa-l aducem cu forta! :)) Mi-am cumparat zilele trecute o carte cu citate, in fiecare seara inainte sa ma culc recitesc cateva dintre ele, sunt pline de optimism, iar dimineata, ma trezesc cu dorinta de a gasi cel putin un lucru bun in ziua respectiva.Ti-o recomand "The Yellow Book" o sa revin ca sa iti spun si autorul, deoarece carticica este acum la etaj, ma asteapta pe noptiera.

    RăspundețiȘtergere
  6. Si tot o sa fim inconjurati de gri pana o sa vina primavara si iesim din hibernare. Eu cred ca semanam cu ursii si intram in hibernare cu mintea, cu spiritul, cu vitalitatea nu si cu corpul.

    RăspundețiȘtergere
  7. :)
    ok..cine stie..poate merge si la mine..
    :)

    RăspundețiȘtergere
  8. ce gri? ce tristete? ce monotonie?
    da, stiu, griul ala de ne mananca sufletul si ne face sa uitam sa ne bucuram de toate cele.
    si nu e primavara ca sa ne bucuram de aerul frumos respirabil si nici vara sa ne rasfete soarele si nici iarna sa ne ninga cu fulgi mari de zapada...sunt doar zile mai melancolice si mai mohorate, dar atat timp cat ai pomenit de soricei, hai sa ne gandim la soricelul lui Boris Vian din Spuma zilelor, hai sa ne oprim intr-o cafenea sa bem un capuccino din ala bun sau hai acasa sa fierbi o cana de vin rosu cu scortisoara si s-o bei in compania unei carti "lenese" sau hai sa asculti Lisa Hannigan sau Sia sau Anna Ternheim sau Lhasa de sela sau Demian Rice sau Aqualung...
    si cand iti recomant tie toate astea, nu o fac decat din egoism, pt ca mi le recomand mie...
    ps: imi place cum ordonezi cuvintele si le dai inteles...

    RăspundețiȘtergere