sâmbătă, 28 mai 2011

dezamagiri noi cu gust de sare de mare! uha!

As vrea sa fiu furioasa, dar simt doar aceeasi mazga de frustrare si dezamagire sub scoarta indiferentei.

Nu vreau sa ma mai gandesc, dar inghit in sec.
De ce?

Pentru ca stiu ca uneori sunt extraordinar de talamba.
Pentru ca stiu ca de cele mai multe ori nu se intampla nimic din ce mi-am imaginat slash dorit.

Pentru ca...
Pentru ca...

Pentru ca dupa ce se intampla acelasi lucru de n ori stiu ce o sa mi intample in continuare.

O sa simt asa pe obraz niste lacrimi pe care o sa ma fortezi sa nu le dau drumul.
O sa injur in propria barba.
Si o sa ma culc.
Sau mai nou o sa beau ceva.

O sa mai injur un pic.
O sa-mi pun patura in cap si o sa-i mai dau la dracu' pe toti!

Asa...
Vezi?
Stiu totul.
Nu o sa ma mai ia nimic prin surpridere.
Si totusi.
Uite-ma iar cu ochii mari uitandu-ma la fata mea schimonosita din oglinda.

Fericito!

Hai sa inchidem obloanele!
Si sa le fie de bine!


Si stiu ce inseamna shit!
Pe bune!

duminică, 22 mai 2011

un pahar de vin rosu

Si totul devine mai clar.

Ma amuza cand oamenii incearca sa-mi puna eticheta.
Ma amuza confuzia din ochii lor cand realitatea lor e alta.
Ma amuza.

Imi place jocul.
Dar stiu cat de periculos devine.
Stiu pentru ca m-am ars de atat de multe ori.

Stiu regulile dar prefer sa le ignor.
Cand pot.

Imi plac lucrurile simple.
Imi place cand totul devine clar.

Stiu ce vreau si ma intreb daca toti stiu unde sunt si care le sunt planurile.
Ma intreb si atat.
Si ma amuz...

Cand pot...

luni, 9 mai 2011

ganduri

Cea mai mare schimbare pe care cineva care ma cunoaste ar vedea-o acum la mine este ca port ceas.

Tot timpul!

Nu mai am rabdarea si boemia sa-mi imaginez cat e ceasul...
Trebuie sa stiu cat e ceasul..

Nu, nu am devenit brusc o persoana importanta, ci doar timpul a devenit important.

Nu mai am hainele care imi erau dragi si am senzatia ca traiesc din valiza.
M-am acomodat, dar nu am senzatia de acasa...cel putin nu inca.

Nu ma asteptam sa fie altfel..a trecut abia o luna!
O luna!!!
Si s-au intamplat atat de multe...
Si cu toate astea simt ca nu s-a intamplat nimic.

Nu, nu m-am indragostit peste noapte de un print.
Si nici el de mine.
Nu am devenit brusc mai inteleapta, ci doar mai calma.

Si pot spune ca am ajuns sa am nervi de otel...

Nu e acasa, dar nici departe nu mai e.
Nu e asa cum mi-am imaginat, dar nici rau nu-mi este.
Singurii de care imi e dor sunt prietenii.
Si nici de ei nu mai sunt asa sigura ca ii mai am.

Distanta te forteaza sa-ti pui niste intrebari.
La care de obicei stii deja raspunsul.

E frustrant..
Dar incerc sa nu ma mai gandesc la asta.
Vreau sa iau fiecare zi asa cum vine.
Si sa enjoy it!

Si mi s-a spus ca engleza mea e foarte buna.
Si ochii mei au o culoare...speciala!

Asa! ca sa ma simt si eu bine!

ps.am vazut cum arata un carnaval la ei, nu am avut camera sa fac poze din pacate! :D

joi, 5 mai 2011

muhahaha! :D

Am pierdut timpul.
L-am pierdut cu gratie zi de zi.
M-am lasat prada depresiei si apatiei.

M-am schimbat.
Vreau mai mult.
Vreau sa fiu cu acel cineva.
Si as vrea ca acel cineva sa vina curand.

ps. am vazut cel mai frumos baiat!

as fi vrut sa-i fac un copil acolo pe vitrina! :))