duminică, 19 decembrie 2010

un trebuie cu mine dansa




Nu vreau sa ma mai gandesc la faptul ca trebuie sa iau decizii.
M-am saturat de trebuie!

Trebuie sa iei o decizie.
Trebuie sa iei o hotarare.
Trebuie sa te hotarasti ce vrei sa faci cu tine.

M-am saturat de acest trebuie imperativ.

Mi-l impun desi stiu ca totul ar trebui sa curga firesc.
Adun tot ce am in mine si incerc sa incui totul intr-o camera.
Nu mai vreau sa simt.
Nu mai vreau oameni in jurul meu si ma izolez de tot ce cunosc.
Cu gandul la viitor.

Pentru a nu suferi mai rau cand va fi momentul sa plec.
Dar uit esentialul: eu traiesc in prezent, iar viitorul e undeva cumva in ceata.

Si cu toate acestea incerc sa strang din dinti si sa ma rup de toti.
Dar inca imi e greu sa arunc cheia.

Si ma mai gasesc momente din astea..in care pur si simplu sunt singura si ma apuc sa dansez..fara nici o grija pe umeri.
Si atunci dispar toate petele de pe constiinta mea.
Si ma simt usoara si e bine.

Si momentul trece si ma simt iarasi garbovita de trebuie si decizii.

Si vine Craciunul..
Si eu tot pe trebuie il am in brate..
Si uneori simt cum imi aluneca..din maini si ma simt iarasi usoara ca un fulg.

Si trebuie.