sâmbătă, 31 octombrie 2009

trecutul si prezentul impreuna




As vrea sa te doara la fel de mult cum m-a durut pe mine.

Stiu ca doar asa imi va trece.
Stiu ca razbunarea si tristetea nu-si mai au rostul.

Dar vreau sa simti doar pentru o secunda.
Doar una tot ce s-a strans minut cu minut in mine.

M-as simiti iar vie.

Doriti un kumm la cafea?

Ma tratez duios cu muzica.
O ascult si simt cum imi intra in vene.

E din ce in ce mai bine.
As putea deveni depedenta de vacarmul si energia transmisa de omul de pe scena.
Simt altfel muzica acum.

Imi umple goluri si se furiseaza in mine.
Se ascunde simpatic si ma inalta fara sa vreau de pe scaun.
Ma face sa cant si dintr-o data nu mai sunt un singur individ.
M-am impartit in bucatele minuscule care traverseaza atmosfera electrizata.
Pentru cateva minute nu mai sunt eu.
Sunt doar muzica.

De aceea am privirea blank.
De aceea nu mai vad nimic altceva.

De aceea sunt fericita.

Kumm+ alexandrina+ despot= ..........

:)

ha!

joi, 29 octombrie 2009

Ganduri dulci la cafea

Am o leganare dulce in mine.
As arata bine agatata intr-un pat cu perne si paturi calduroase.

In schimb sunt cocotata pe un scaun visand la cacao cu lapte.
Sunt obosita.

As vrea sa dorm vise frumoase.
As vrea ca ziua de azi sa se stearga.

Griul de afara se asorteaza cu griul din mine.
Imi vreau toamna colorata cu soare auriu inapoi.

Tanjesc dupa un parc plin de frunze afumate de vant.
Imi e dor sa alerg prin mormanul de frunze si sa rad salbatic.

Stiu ca am sa ajung si acolo.
Mai am un pic.

Am inceput sa visez iar.
Si lucrul asta e un semn de bine..chiar daca si in vise calc si scuip.
Stiu ca nu mai e mult si cercul se va inchide.

Incerc sa astept rabdatoare.
Pana atunci ma tratez cu muzica.
Ma vindeca.
Jazz-ul vindeca.

Amintiri ingropate mi-au revenit, iar sunetele imi vibrau in mod straniu pe coarda sufletului.
Jazz-ul ma vindeca si sunt doar o amatoare.
O mica impostoare ce gusta din borcanul de dulceata.

Nu mai e mult si toata ceata se va disipi.
Am ajuns sa fiu mai rabdatoare.
Nu poate fi decat bine.

marți, 27 octombrie 2009

183

183 de oameni!
cine isi mai permite sa piarda timpul plimbandu-se printre lamentarile mele?
ma intreb cine sunt oamenii care isi dedica 2-3 minute din viata citindu-mi postarile?

ce fel de oameni sunt?
au culori preferate?

muzici frumoase?
zambete placute?

cine sunt?

si ce cauta aici?!

duminică, 25 octombrie 2009

ana

mi te imaginez tronand pe un scaun..
privindu-am afectat..
reprosandu-mi cu caldura in glas..ca trebuie sa am mai multa grija de mine.

ma inchid in mine.
nu stiu cum sa reactionez in fata frumosului..in fata ingrijorarii.
ma incrunt si ma intorc cu spatele.

incerc sa fac fata semnelor de afectiune.
sunt suspicioasa.
sunt..recunosc.

astept sa-mi intorci spatele.
astept sa vad cum se naruie totul.

stiu ca nimic nu mai dureaza.
nu in lumea mea.

eu nu stiu sa iubesc.
nu stiu sa ma fac iubita.

placuta.
adorata.
da!

uneori.
ca un bibelou.
ca un trofeu.

nu-mi mai pasa.
insa.

am zidit in jurul meu.
doar zambetele mele mai lasa sa intre cateva raze.

e rece.

nu ma mai las sa zambesc,
tin cu inversunare sa-mi amintesc iar si iar.
asa nu am sa uit.
asa nu am sa mai gresesc.

asa raman cu picioarele pe pamant.

ma simt nefericita.
dar prefer nefericirea in locul prostiei.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

vineri, 23 octombrie 2009

Alexandrina+ byron= love

Alexandrina reuseste sa-mi ofere o oaza de liniste.

Are acel "ceva" care te atinge.
care strapunge masti si indiferente.

Are un dar frumos de a impartasi prin versuri mici si sincere adevaruri mari si serioase.

Are puterea sa se joace cu versurile si starile.

Te poate face sa zambesti cu toata gura.
Te poate face sa te ascunzi dupa esarfe..cu lacrimi in coltul ochiului.

Poate si ofera cu seninatate tot ce are ea mai frumos.

multumesc.

joi, 22 octombrie 2009

...........

o liniste stupida..
de melc imbrobodit..

o liniste s-a asezat peste ochi, maini, sani si minte.
o liniste s-a asezat in mine.

e acceptarea.
e resemnarea.
are atat de multe nume linistea mea.

e nimic.

Chiar nu suntem

marți, 20 octombrie 2009

volumul 2. cerneluri si umbre.

Imi aranjez fricile intr-o cutie..
E parfumata si mica..
Le inghesui cu grija si caut cheia.

Cutia e devenit cufar.
E zestrea mea de nunta.

Traume..frici..panici si zambete mici.

Nu le poti cuprinde.
Nu stau in loc.

Se joc de-a v-ati ascunselea.

Mama mi-a zis ca inca din leagan..ma jucam cu umbrele..
Mi-au zis ca m-au lasat singura dormind..in leagan..si au plecat..iar cand s-au intors m-au gasit gangurind si razand..
Flacarile din soba reflectate pe pereti m-au intrigat..
Mainile mele desenau umbre pe pereti..iar ei s-au speriat de umbre..

As vrea sa mai pot desena pe peretii vietii mele.

Incerc sa-mi incarc bateriile si sa merg mai departe.
Nu pot sa traiesc fara amagire.

Nu am vrut deloc sa vad ce se ascunde in spatele cortinei.
Dar s-a intamplat..

Sunt prinsa intre joc si dezgust.

Ma simt atat de batrana..incat ma privesc cu uimire..
Nu am cearcanele si ridurile varstei mele adevarate.

Sunt o batranica cu o zestre mult prea mare..
si un cufar mult prea mic.

As vrea sa mai pot desena umbre pe pereti.
dar am ramas fara cerneala.

luni, 19 octombrie 2009

volumul unu. marturisirile fetei greu de fericit.


E gol in mine..
Durerea care radiaza...incet-incet se simte ciudat..
As vrea sa o simt cu o intensitate acuta..incat sa-mi dea lacrimile..
Si sa ma spal..
Sa ma simt curata..
Apoi ma revolt..
Apoi contez doar eu..
Apoi nu mai conteaza nimic.
Simt doar un gol.
Un hau pe care imi balangan picioarele admirativ.
Un abis simpatic.

As vrea sa plonjez in mine.
Iar si iar.
As vrea sa fiu
iar bine.

vineri, 16 octombrie 2009

un zbor doar


Imi este rau..si stau intr-o rana in pat..
Astept sa se intample ceva..si astept in van..

M-am decis..de azi de maine din secunda asta sau din secunda doi..
nu mai astept nimic..!

Am sa fac singura sa se intample lucrurile..
Voi avea grija de mine..si ma voi iubi mai mult..
Ma voi inveli noaptea si imi voi spune povesti la gura sobei.

Nu mai am nevoie de feti-frumosi mincinosi...cu zambete sterile..
Nu mai vreau feti-frumosi sa-mi cante balade rasuflate.

Mi-e rau..si as fi vrut o mana calda sa-mi treaca prin par..
Nu am decat plapuma infasurata cuminte peste mine.

Nu mai vreau feti-frumosi si cantece.

Ma vreau doar pe mine.
Inapoi.

miercuri, 14 octombrie 2009

Despre schimbari mici si mari



Incerc sa-mi adorm trairile sub o folie de plastic.
Stiu ca am sa reusesc chiar sa zambesc.
Am sa par brava si cuminte si am sa surad amar.
Stiu ca voi dormi un somn mic si chinuit si ma voi trezi mai meschina..si mai putin frumoasa.
Incerc sa nu ma gandesc..
Stiu ca undeva imi va ramane mereu in minte cumva imaginea mea murdarita.
Ma simt vinovata..si stiu ca voi avea un ''cum ar fi fost daca..''intotdeauna in spatele mintii.
Doar lucrurile mici ma fac sa cred ca raman aceeasi.

As fi vrut acum un Matei.

duminică, 11 octombrie 2009

copilarii

Dansez cu starile..care mi se impleticesc in nervi si in minte..
Pentru un minut intreg zgomotul si muzica lor nu am mai auzit-o..a fost o clipa din aceea in care imi simteam inima in gat..si iti respiram toate gandurile si fricile..un minut intreg de liniste..
Mi s-a facut un dor rau de balanganit de picioare, ras isteric si zambete strengaresti..alergat prin parc si citit de ganduri.

Am crescut mult.
Am crezut ca m-am uitat sa fiu asa.
Am crezut ca nu mai merit sa ma simt asa.

miercuri, 7 octombrie 2009

Despre mine...




Imi ascult rasuflarea repezita si imi simt plamanii arzand..grabesc pasul doar ca sa-mi distrag atentia de la gandurile care mi se incurca pe frunte..

Mai ametesc si uneori as vrea sa ma pot aseza pe o banca in parc la soare..sa citesc si sa savurez linistea..in singuratate.

Daca am invatat ceva...

Doar sa ma ascund mai bine..doar sa rad mai zgomotos..doar sa ma scufund mai bine in somnul noptii cu speranta uitarii agatata de gene.

Uneori ma trezesc zambind..dar surasul acela se topeste usor..
ca zapada in martie.

joi, 1 octombrie 2009

nu mai am 18 ani.

Mi s-a ghemuit o stare de rau in piept..
As vrea sa pot alerga care incotro, dar obosesc repede si tot ce vreau e sa mai fumez o tigara pe bordura din fata casei.

M-am inchis in spatele unui perete de sticla..sper doar sa nu se fisureze..sa nu izbucneasca suvoaiele de lacrimi tocmai atunci.
Mi-e frica si as vrea sa ma tina cineva de mana..si sa-mi spuna ca-mi va fi bine.

Rad mult..si cad in visare..
Am cosmaruri otravitoare si mici si ma trezesc mai obosita.
Inca mai cred ca e doar un film foarte prost care s-a intamplat sa ruleze chiar de ziua mea.

Orice sentiment e renegat..si ascuns bine in trasaturile fetei.

Mi s-a zis ca sunt un om bun.

nu sunt.