volumul 2. cerneluri si umbre.

Imi aranjez fricile intr-o cutie..
E parfumata si mica..
Le inghesui cu grija si caut cheia.

Cutia e devenit cufar.
E zestrea mea de nunta.

Traume..frici..panici si zambete mici.

Nu le poti cuprinde.
Nu stau in loc.

Se joc de-a v-ati ascunselea.

Mama mi-a zis ca inca din leagan..ma jucam cu umbrele..
Mi-au zis ca m-au lasat singura dormind..in leagan..si au plecat..iar cand s-au intors m-au gasit gangurind si razand..
Flacarile din soba reflectate pe pereti m-au intrigat..
Mainile mele desenau umbre pe pereti..iar ei s-au speriat de umbre..

As vrea sa mai pot desena pe peretii vietii mele.

Incerc sa-mi incarc bateriile si sa merg mai departe.
Nu pot sa traiesc fara amagire.

Nu am vrut deloc sa vad ce se ascunde in spatele cortinei.
Dar s-a intamplat..

Sunt prinsa intre joc si dezgust.

Ma simt atat de batrana..incat ma privesc cu uimire..
Nu am cearcanele si ridurile varstei mele adevarate.

Sunt o batranica cu o zestre mult prea mare..
si un cufar mult prea mic.

As vrea sa mai pot desena umbre pe pereti.
dar am ramas fara cerneala.