ana

mi te imaginez tronand pe un scaun..
privindu-am afectat..
reprosandu-mi cu caldura in glas..ca trebuie sa am mai multa grija de mine.

ma inchid in mine.
nu stiu cum sa reactionez in fata frumosului..in fata ingrijorarii.
ma incrunt si ma intorc cu spatele.

incerc sa fac fata semnelor de afectiune.
sunt suspicioasa.
sunt..recunosc.

astept sa-mi intorci spatele.
astept sa vad cum se naruie totul.

stiu ca nimic nu mai dureaza.
nu in lumea mea.

eu nu stiu sa iubesc.
nu stiu sa ma fac iubita.

placuta.
adorata.
da!

uneori.
ca un bibelou.
ca un trofeu.

nu-mi mai pasa.
insa.

am zidit in jurul meu.
doar zambetele mele mai lasa sa intre cateva raze.

e rece.

nu ma mai las sa zambesc,
tin cu inversunare sa-mi amintesc iar si iar.
asa nu am sa uit.
asa nu am sa mai gresesc.

asa raman cu picioarele pe pamant.

ma simt nefericita.
dar prefer nefericirea in locul prostiei.