Ma gandesc..si ma inspaimanta gandul ca de acum inainte..voi ramane singura..
Nu va mai fi mom care sa ma ajute..pentru ca va avea nevoie la randul ei sa fie ajutata..nu va mai fi sisu meu..pentru ca va fi plecata..Alex..nu a fost niciodata un sprijin..iar dad...eh..nu a fost mai niciodata prezent..
Voi fi singura cuc..
Si lucrul asta pe langa faptul ca ma inspaimanta..ma face sa vreau sa reusesc mai mult ca niciodata..
Sa fiu in control..pe viata mea..
Acasa..nu a mai fost acasa de vreo 3 ani..asa ca nu ma mai doare asa de tare..
Iar Iasiul nu mi-a lipsit atat de mult..niciodata..doar cateodata da..mi se face pofta de Copou..si de plimbarile lungi..
Si cu toate astea..
Ma felicit..si imi spun..
"bine ai venit in noua ta viata!"
cred ca ne regasim cam cu totii in postul asta.
RăspundețiȘtergereanyway si eu am reusit de multe ori atunci cand am stiut ca sunt doar eu si daca eu nu ma ajut nu va fi nimeni care sa ma impinga de la spate.
c'est la vie! altii s-au nascut mai norocosi si nu au avut niciodata griji.
mi-a pl foarte mult o replica din "sweet november"- 'worrying about losing keeps you winning'
oricum, faptul ca am reusit sa fac multe lucruri de una singura imi tine moralul sus. chiar daca am un esec, stiu ca voi avea si multe reusite. Dumnezeu nu ne lasa pe noi, curajosii.
Sa ai un Paste Fericit! si iti multumesc pentru vizita
intoarcerile astea ale tale in timp sunt absolut sinucigase. e ca si cum iti tii singura lama langa vena si te plangi ca : vai vai ma tai, uitati va, toti, da da eu ma tai.
RăspundețiȘtergereok, ai fost acolo acum 3 4 ani, no mom no dad, no sis miss piss. stii cum sa treci peste. esti fetita mare cu fusta n vant.
eu tot imi amintesc de chestia aia cu: "dati un leu pentru muzeu". asa ar trebui sa se numeasca si blogul asta.
Asa cum zicea si Amazing Style, been there, done that, nu e dracul chiar asa de negru pe cat pare! Ai sa vezi, o sa fie bine!Anyway, i am here for you , youbee:)!
RăspundețiȘtergeremda...atunci cand am venit in bucuresti..nu aveam pe nimeni..adevarat..
RăspundețiȘtergeredar stiam ca sunt undeva acolo..si ca m-as fi putut intoarce oricand..acasa.
acum nu va mai exsita notiunea de "acasa"..
si da..e sinucigas sentimentul..
dar postul asta cu toata chestia asta..de fapt are un ton optimist..
asa am vrut sa fie..iar ce am zis in final..nu e o forma de ironie..
m-am resemnat si incerc sa-i fac fata!
cu placere domnisoara..
RăspundețiȘtergeremultumesc pentru randuri/ ganduri..
:)
paste fericit si tie!
cand o sa mai trec prin mansarda ta, am sa-ti aduc o lalea. asa, ca sa stii...
RăspundețiȘtergeresunt chestii de cacat in viata asta peste care,se pare, nu poti sa sari, oricat ai incerca. si atunci, iti trebe niste detergent al dracului de bun!
sim: thanks yuobee..:)stiu ca ai sa fii acolo..
RăspundețiȘtergeresilvia: multumesc pentru lalea..in avans..:)
Speranta, bucurie, ganduri dintre cele mai alese. Paste Fericit!
RăspundețiȘtergereMi-e frica de momentul despre care vorbesti aici...desi practic inseamna viata adevarata.
RăspundețiȘtergereNoroc sau ghinion este ca mai am inca 2 ani...sper sa-i utilizez cu folos
Intr-adevar, multi ne regsim in postul asta, dar eu prefer sa vad nota ta de optimism din el si tot ce vreau sa-ti mai spun este: Felicitari pentru noua ta viata ,pentru ca nu multi reusesc sa lase oarecum trecutul in spate si sa o ia de la capat.Inca odata, deci, "Congrats my dear!"
RăspundețiȘtergereDa, nu-mi plac tenisii tai! :)
RăspundețiȘtergere