Cu cat astept mai mult sa apari.
Cu atat devin mai nerabdatoare si dornica sa ma agat de gatul oricarui nou-venit.
Nu e sanatos.
Se nasc frustrari.
Pentru ca nu oricine poate de fapt sa-mi fie aproape.
Cu adevarat aproape.
Si asa se nasc relatiile deficitare.
Nemultumirile.
Doar pentru ca imi lipseste rabdarea de a astepta.
De a astepta sa gasesc aceea potriveala.
De caracter, gusturi si suflete.
Si cica e magic.
Cica atunci cand se intampla...stii.
Stii ca e el.
Mi se pare asa un basm faurit frumos pentru naivii din noi.
Oricum am invatat cumva sa am rabdare.
Pentru ca m-am umplut deja de frustrari si nemultumiri si nu mai e loc de altele.
Astept cuminte.
Basmul.
Si daca nu vine?..
Shit! :))
Notiunea de perfect half e veche, mai exact de-atunci de cand omul a inceput sa-si foloseasca mai putin ratiunea si mai mult sufletul, parte constituenta a calitatii pur umane.
RăspundețiȘtergereN-a zis nimeni ca e usor, o sa vina, creeaza totusi oportunitati venirii asteia ;)
toti asteapta...da nimeni nu pune mana pe lopata sa sape...sa sape :)
RăspundețiȘtergereImi plac poeziile tale, felicitari!
RăspundețiȘtergere