I
"Am fost un copil singuratec, aveam prieteni, dar nu cautam cu indarjire prezenta lor, aveam o imaginatie bogata si aveam cartile mele, deci eram bine. Uneori ii analizam si ma obsedau diverse lucruri, cum cade suvita aia de par pe fata Oanei, sau uite cum sare baiatul ala, si pistruii lui Mihai. Nu pot sa explic, dar eram fascinata de viata, de viata in general. Puteam sa petrec ore in sir in camera mea cu capul intre genunchi visand cu ochii deschisi.
Eram o fire analitica, imi placea sa stiu si sa citesc. Ambitioasa si rationala, dar paradoxal si extrem de sensibila. Nu voiam sa fiu ranita, am avut dintotdeauna impulsul asta de a ma proteja de lume, de a ma ascunde.
Cert era ca eram foarte timida, puteam sa am zeci de mii de discutii interesante cu zeci de oameni, dar doar la mine-n cap."
II
"Intre timp invatam ca tampita pentru scoala, pentru olimpiade si el ma scoatea seara la plimbare si eu il tineam de mana. Il tineam de mana si ma minunam cum e posibil asa ceva, oare asa se simte cand esti intr-o...stii tu...relatie. El era prietenul meu si eu il analizam, totul era despicat in patru si el credea ca eu il privesc cu tandrete, cand de fapt era curiozitate. Cred ca l-am iubit, cum iubesti ceva nou si ma iubeam pe mine mai mult pentru ca eram adorata. Nu cred ca a stiut cine sunt, nu vorbeam prea mult, ma iubea ca pe un bibelou.
Si eu imi jucam rolul de iubita adorata."
III
S...wow S a fost cea mai poetica, neagra si disperata perioada din viata mea. Era ca un vis pentru mine. Eram indragostita fara scapare, il vazusem inca de cand eram cu A si eram fascinata de el. Nu am stiut insa ce culoare au ochii lui mult timp dupa ce am fost impreuna. El iubea pe alta. Ea era moarta. Ea murise intr-un accident si el era mortul.
...
Singurul regret pe care il am a fost ca nu am ras mai mult cu tine, nu am indraznit mai mult, nu am iesit din capul meu mai mult si sa-ti spun cat de mult insemni tu pentru mine. Dar cred ca ti-ai dat seama, tu ai fost primul meu. Primul meu iubit. Singurul pe care l-am dorit in mine.
Si asta a fost sfarsitul tuturor.
...
Am reluat legatura cu tine, mult mai tarziu. C m-a facut sa te caut, erai ca o rana inca pulsand in mine si am vrut sa stiu ce faci, cum esti. Sa stiu cum esti tu de fapt. Aveam in cap icoana asta a ta si voiam sa ma vindec. Te-am cautat si erai in Piatra Neamt si lucrai si erai tuns, si erai un om de birou si eu am crezut ca ma minti. Te ingrasasei un pic, aveai parul scurt si prietena.
Aveai aceasi ochi.
Nu mi-ai vorbit despre ea decat mai tarziu cand nu ai mai avut incotro. Mi-ai umplut capul cu poezie, cu ce bine ne-a fost noua, cum ca eu as fi fost diferita si un pic sarita. Si erai nesatul dupa carne si pervers. Am crezut ca ma vrei pe mine inapoi, dar tu ma voiai inapoi pentru tine si pentru ea. Ea ma voia pe mine. Si nu am inteles cum poate ea sa ma doreasca pe mine, fantoma trecutului tau.
Si am stiut atunci, asa cum tu m-ai bantuit pe mine asa te-am bantuit si eu. Doar ca eu nu eram inocenta si fastacita, eu eram curva aceea frumoasa cu care te-ai culcat si cu care ti-ai descoperit barbatia. Si m-a durut. Pentru ca aveai imaginea asta despre mine, si inocenta ta a cazut ca o cortina veche. S. meu de demult cazuse ca un neg uscat.. Nu te-am mai cautat pentru ca nu mai erai al meu.
...
Si s-a terminat un capitol din viata si preadolescenta mea. Cu tine mort intr-un birou din Piatra Neamt."
IV
"Era ca un copil mare, cu o pofta nebuna dupa dulciuri, in speta emiliane, avea un ras care te molipsea si niste ochi jucausi, cei mai jucausi si albastri ochi. Era blond si carliontat si inalt. Te-am iubit talambule, asa in felul meu complicat si adolescentin. Sa nu ma uiti!"
V
"Tin minte cand mi-ai zis prima data sa ne vedem la ceai am chicotit un pic. G. bea ceai??? G. e un fel de viking. El bea tarii si omoara dragoni.
Ba nu. Se pare ca G. bea ceai si are un suflet de poet. Tin minte ca mi-ai zis ca ai vrea sa pleci la Praga. Nu ai plecat. Ti-am ascultat piesele noi. Sunt bune. Sunt tu! Complet! Sunt mandra de tine, stiu ca nu conteaza, dar sunt.
Sper sa ajungi intr-o zi la Praga, si daca vreodata ma mai intorc in Bucuresti si esti inca acolo, fac eu cinste cu un ceai."
VI
"Tu ai fost ca o gura de aer proaspat. Aveai un zambet care ma imbolnavea, nici nu mai stiu cum am dat de tine. Dar erai frumos, brunet cu ochii ca niste margele. Si eu voiam sa ma indragostesc de tine. Si zau ca...nu am putut!
V. am pastrat pozele din Vama si le-am revazut de curand. Aratam fericiti si tu tii o portocala in mana si eu arat chiar multumita.
Poate am fi facut niste copii frumosi impreuna. Cine stie. Poate."
VII
"Am avut orgasm pentru prima data cu tine. Si am deschis usa dormitorului lui A. si i-am povestit. Si eram in sfarsit usurata, nu era una din femeile care nu avea sa aiba nici un orgasm in viata ei. A fost pasional, m-am pierdut in tine. Nu am mai avut inhibitii, te-am luat acasa, si nici macar nu ma hranisei. Nu m-ai scos la cine, nu m-ai dus la teatru, am fost o prada usoara. O femeie usora.
...
Tu erai plictisitor. Erai motociclist, aveai doua motociclete si prieteni aferenti cu aceleasi pasiuni. Si ma indemnai si pe mine sa-mi iau motor. Si eu nu voiam pentru ca mi se parea stupid. Mi se parea stupid avantul acela si prefacatosenia aia de mari barbati. Cine are p@#$ mai mare? Cine are motorul mai tare. Si tu aveai doua."
VIII
"Singurul motiv pentru care am vrut sa fiu cu tine, era pentru ca semanai cu EL. Erati ca doua picaturi, aceleasi expresii si ticuri, acelasi par si zambet."
IX
"Tu ai fost cel care m-a facut sa ma indragostesc iar..Aveam nevoia asta morbida sa ma indragostesc. Eram singura si aveam nevoie de un trup cald langa mine, sa ma salte din mizeria si griul cotidian. Te-am intalnit intr-o mansarda, fumam si te-am vazut pe scari, aveai un pas usor leganat si aveai aceeasi ochi negri. Si eu eram inca timida si te-am vrut. Am flirtat usor cu tine, aveai un ras care se spargea de pereti si eu radeam cu tine.
...
Te cautam in pat, voiam sa te subjug, voiam sa-ti vorbesc mai mult, dar eu cand iubesc sunt mai mult muta. Si nu stiam ce puteam sa-ti spun. Nu am vorbit niciodata despre noi ce vrem, ce vrei, ce vreau. Eu imi doream un iubit. Si tu nu erai pentru mine, erai un strain cu zambete dulci.
Gol aratai tu, aveai un corp indesat, nu prea inalt, dreduri, de abia iti facusei dreduri si le aveai grizonate si imi zgariau fata. Si ce iubeam la tine erau bratele si buzele tale. Buzele tale erau moi, erai ca un pat in care eu puteam sa ma lafai cat voiam. Erai un templu deschis doar pentru placerea mea. Si traiam intens fiecare clipa doar pentru ca nu stiam cand o sa te mai vad, daca o sa te mai vad. Tu erai drogul meu.
...
Si poate ar fi avut ochii tai negri. Si nu i-as fi facut dreduri nici in ruptul capului si ar fi avut zambetul meu."
X
"Eram atat de vulnerabila si eram flamanda dupa atentie si cuvinte frumoasa. Si tu mi-ai dat, m-ai hranit si m-ai adus intr-o stare aproape de normalitate. Nu stiu de ce ai vrut sa faci asta. Poate iti eram draga, asa cum iti e drag un caine vagabond. M-ai luat de pe strazile pustii ale disperarii si m-ai insanatosit. Am vorbit si tu ai zambit in barba probabil la toata ura mea."
XI
"Un complicat cu buze senzuale si cu cel mai complicat destin. Singurul lucru care mi-a displacut a fost ea. Curva cu tatuaj. Pe ea ai luat-o. Cu ea ti-ai lasat deoparte dilemele si ai fost doar. Cu mine nu. Am inteles ca defectul meu este ca gandesc prea mult. Cine ma condamna?
Intr-o lume in care toti si-au inchis robinetele? Ia zi...cine?"
XII
"Tu ai fost un fel de maturitate asumata, si poate un fel de adapost impotriva tuturor schimbarilor. Am vrut sa fug, de toti si toate. Si a fost bine, timpul a stat in loc si eu am incercat sa-mi dau seama cine esti. Si cine sunt."
...
Tu erai cel defect, tu iti doreai orice altceva in afara de ce aveai in fata ochilor. Am plans, am plans mult si tu nu ai venit sa ma iei in brate. Ai vrut sa-mi dai o lectie. Ai vrut ca eu sa stiu ca tu nu esti impresionat de lacrimi. Ai vrut sa castigi.
...
Ma gandesc la tine ca la o lectie, venita la momentul potrivit, un sut in fund familar care sa-mi dea un avant bunicel in viata.
Am inteles multe, dar ce mi-a ramas intiparit in minte ca un fel de scurtcircuit irevocabil, a fost ca sa iubesti inseamna sa accepti, tot! Vorba cantecului: "Love it or leave it."
Simplu."
marți, 26 noiembrie 2013
vineri, 15 noiembrie 2013
Welcome home!
Mi-am adus aminte de sentimentul pe care il aveam cand intalneam cate un tip, care ar fi putut sa fie boyfriend material...
Ma simteam straina.
Straina si impostoare..
Aveam senzatia ca el, oricare ar fi fost el ar trebui sa fie langa altcineva de parca eu eram o piedica in fata fericirii lui.
De parca el nu avea cum sa-mi apartina, de parca ma puneam in calea destinului lui.
Cum am zis...o impostoare.
Si e ciudat cum nu simteam ca he belongs to me, ori I belong to him.
Nu cred ca am avut vreodata sentimentul acela.
De fapt mint.
O singura data.
Si durut rau cand s-a terminat pentru ca m-am simtit dezamagita de minciuna mea.
A lui.
Chiar si acum dupa atat de multi ani tot doare, dar e mai clar.
A fost doar in capul meu.
Nu a fost real.
Dar macar am avut sentimentul.
Macar stiu cum ar trebui sa ma simt cand in final voi intalni persoana care belongs to me.
Si ma gandeam eu asa zilele astea uitandu-ma pe faimosul FB cum doi dintre exii mei si-au gasit imediat dupa mine marea lor iubire, ca eu sunt un fel de magnet de broken hearts..eu le dau sutul in fund si aripile necesare sa se duca in lume sa-si gaseasca iubirile.
Adica par atat de fericiti incat nu pot sa le port pica.
Ba chiar ma apuca o mica nostalgie si nu pot nici macar plange sau fi macar un pic intepata de gelozie.
Ma gandesc doar ca nu a fost sa fie pentru mine.
Si sunt atat de curioasa cum am sa arat eu cand am sa fiu indragostita si mai ales..
cum o sa arate el.
Si ma pufneste rasul.
Eu indragostita.
Sa o vedem si pe asta!
I dare you life!
And I'm not accepting magnets or broken hearts or anything broken!
I'm broken enought!!!
Ma simteam straina.
Straina si impostoare..
Aveam senzatia ca el, oricare ar fi fost el ar trebui sa fie langa altcineva de parca eu eram o piedica in fata fericirii lui.
De parca el nu avea cum sa-mi apartina, de parca ma puneam in calea destinului lui.
Cum am zis...o impostoare.
Si e ciudat cum nu simteam ca he belongs to me, ori I belong to him.
Nu cred ca am avut vreodata sentimentul acela.
De fapt mint.
O singura data.
Si durut rau cand s-a terminat pentru ca m-am simtit dezamagita de minciuna mea.
A lui.
Chiar si acum dupa atat de multi ani tot doare, dar e mai clar.
A fost doar in capul meu.
Nu a fost real.
Dar macar am avut sentimentul.
Macar stiu cum ar trebui sa ma simt cand in final voi intalni persoana care belongs to me.
Si ma gandeam eu asa zilele astea uitandu-ma pe faimosul FB cum doi dintre exii mei si-au gasit imediat dupa mine marea lor iubire, ca eu sunt un fel de magnet de broken hearts..eu le dau sutul in fund si aripile necesare sa se duca in lume sa-si gaseasca iubirile.
Adica par atat de fericiti incat nu pot sa le port pica.
Ba chiar ma apuca o mica nostalgie si nu pot nici macar plange sau fi macar un pic intepata de gelozie.
Ma gandesc doar ca nu a fost sa fie pentru mine.
Si sunt atat de curioasa cum am sa arat eu cand am sa fiu indragostita si mai ales..
cum o sa arate el.
Si ma pufneste rasul.
Eu indragostita.
Sa o vedem si pe asta!
I dare you life!
And I'm not accepting magnets or broken hearts or anything broken!
I'm broken enought!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)