joi, 2 septembrie 2010

ganduri de cafea

Am 23 de ani si nu am invatat nimic.
Nu am invatat mai nimic din greselile facute, doar am adunat frici si multi pitici.

Am 23 de ani si inca nu stiu ce vreau sa fiu cand voi fi mare.
Am crezut ca sunt genul de om care are entuziasmul si potentialul de a-si indeplini toate delirurile.
Se pare ca undeva pe drum m-am cam pierdut si inca ma mai zbat sa ma regasesc cand ma privesc in oglinda.

Am 23 de ani si am un alt plan.
Nu ma mai gandesc la viitor cu aceeasi intensitate..doar sper sa-mi fie bine si sa ne fie bine.

18 comentarii:

  1. ma regasesc foarte mult in ceea ce ai scris aici...doar ca am 22 de ani si vreo 7 luni :)

    RăspundețiȘtergere
  2. iar eu credeam că ești mai tânără.

    RăspundețiȘtergere
  3. E chiar stupid sa-ti dai target-uri. Viata e faina doar atunci cind surprizele (cele placute, desigur) te coplesesc. Ai 23 de ani. Multi inainte.

    RăspundețiȘtergere
  4. Au trecut vremurile in care la 23 trebuia sa fi sotie si mama a 3-4 prunci. Ai cazut pe meditatie, dar au trecut cateva zile de atunci si sunt sigura ca pana azi ti-ai dat seama ca nu e prea tarziu sa-ti indeplinesti "delirurile". Entuziasmul nu-ti lipseste, deci, mult succes !

    RăspundețiȘtergere
  5. vai tu gagico ce incredere mi-ai dat! credeam ca-s singura care n-a invatat mai nimic si nu stie ce se face cand o sa creasca.
    you rock!:>

    RăspundețiȘtergere
  6. eu am 25 si nu-mi (mai) propun nimic.

    RăspundețiȘtergere
  7. Niciodata nu e prea tarziu sa iti dai seama ce vrei sa faci cu viata ta.Stiu o persoana care este la a doua facultate si are 28 de ani,un copil si acum si-a dat seama ce vrea sa faca cu adevarat.
    Deci,intr-un final ai sa iti dai seama,important e sa vrei sa risti.

    RăspundețiȘtergere
  8. multa bafta!ai o viata in fata..nu dispera>:D<

    RăspundețiȘtergere
  9. ai 23 de ani si inca nu ti s-a intamplat nimic...

    RăspundețiȘtergere
  10. Am 23 de ani si am un alt plan.

    Eu la 23 de ani nu aveam absolut nici un plan. Dacă mă gândesc bine, nici acum la 28 nu prea am.

    RăspundețiȘtergere
  11. Trebuie sa existe o luminita undeva acolo in fata altfel esti ca o barca in mijlocul marii...indiferent ce varsta ai...

    RăspundețiȘtergere
  12. Dupa parerea mea nu trebuie sa te faci nimic cand vei fi (mai) mare. Trebuie doar sa te bucuri de viata. Un prieten indian imi zicea in urma cu cateva saptamani ceva foarte interesant, si aunme: " Noi suntem ca niste bule de sapun, care plutesc prin univers. Nu ne putem controla directia, dar ne putem bucura de calatorie."
    Eu cred ca omul a fost creat din cu totul alte motive, decat sa devina... "o meserie". Deci nu trebuie sa te faci nimic cand vei fi mare. :)

    RăspundețiȘtergere
  13. eu am mai putin. si nu mai am energia sa vreau ceva. Bucura-te ca ai mai prins cativa ani de speranta.

    RăspundețiȘtergere
  14. Sincer..si eu ma simt destul de pierdut..mai ales dupa finalul liceului..Noi ne ghidam in general si dupa conceptiile parintilor care na..la 23 de ani ori deja ne aveau pe noi ca noi nascuti ori servici etc.Dar timpurile s`au mai schimbat..deci priveste nesiguranta asta care o simti acum ca o forma de adaptare la ceea ce va urma in viata ta.Nu scrie nicaieri ca la 23 de ani trebuie sa stii exact ce vrei sau incotro te indrepti,asa ca priveste partea buna si anume ca..1 nu esti singura in situatia ta...2 ai destuuul timp sa elucidezi misterul existentei tale:))...caci esti inca tanara;))..si poti:P.Multa bafta:*

    RăspundețiȘtergere
  15. Trebuie sa iti traiesti viata asa cum e, zi de zi sa te trezesti cu aceea lumina in ochi, plina de dorinta de a trai inca o data adrenalina unei noi aventuri. Cel putin eu asa o fac si am totusi aproape 30 de ani (in decembrie). Daca lasi gandurile sa te napadeasca, nu e bine. Eu de ceva ani buni (~10) am pus zambetul pe primul loc si imi place sa fac pe cineva sa zambeasca sau sa rada cand e trist, ba chiar ma ambitionez ca si pe cel mai suparat sa il ademenesc in starea mea bucuroasa, chiar daca el nu are nici un motiv sa patrunda in aceasta "aura" de voiosie, dar incercarea moarte n-are, asa-i? Sunt un tip care a trecut prin multe intamplari tragice, comice, prostesti, tampite...dar care mereu imi place sa vad partea plina a paharului, partea haioasa. Ma bucura cand reusesc sa fac pe cineva sa uite de necazuri. Si sincer iti spun: viata merita traita la nivel maxim, trebuie sa te distrezi, sa lasi grijile intr-o cutie undeva in debara, sa iesi afara cu ideea ca e o noua zi si o noua ocazie de a intalni lucruri bune si oameni care ard de aceeasi dorinta ca si tine: "scaparea de plictiseala"....
    Sfatul meu pt tine....e sa razi mai mult, sa glumesti mai mult si sa privesti viata cu ochi putin mai veseli.
    ~RED~

    RăspundețiȘtergere
  16. Si eu am 23 de ani..am multe planuri dar prea putin curaj pt a le pune in aplicare.
    Am un copil si sunt maritata, sincer dupa terminarea liceului nu ma vedeam asa..dar asa a fost sa fie.Din punct de vedere personal ma simt implinita si fericire..dar nu simt ca ar fi de ajuns..
    Am cautat mult timp rapunsul la intrebarea Ce vreau sa fiu cd o sa fiu mare... Sunt zile cand ma simteam ratacita, nesigura.. Eu zic ca toate vin la timpul lor, asa cum ar trebui..doar ca noi trebuie sa avem rabdare, sa nu ne pripim, pt ca la un momentdat o sa-ti dai seama care este pasiunea ta,care este acel ceva pentru care ai sta zi si noapte si ai munci...doar trebuie sa crezi ca intr-o zi iti va iesi in cale...
    Tu pune-ti intrebarea asta mereu...pentru ca intr-o zi vei primi si raspunsul..Fara intrebari nu putem cunoaste raspunsurile.
    Eu asa ma intreb de ani de zile..pana intr-o zi cd am zis:VReau sa fiu make-up artist..si asta vreau sa fac.Acum studiez acasa,in primavara ma voi inscrie la cursuri..

    RăspundețiȘtergere