sâmbătă, 18 iunie 2011
doruri si zapaceli
M-am trezit cu senzatia aia oribila de dormit prea mult..de cap infundat..
Si ma uit la ceas si nici 9 nu e macar..
Dar probabil asa se intampla cand te obisnuiesti sa te trezesti o data cu gainile..
Imi este greu..
Nu pentru ca nu m-am obisnuit cu locul..nu pentru ca nu-mi place jobul..mi-e greu pentru ca imi e dor de voi.
Si nu pot sa nu ma gandesc la ce face fiecare, cum a fost street delivery..
Si sa nu ma mir ca toanta ca wow in Bucuresti acum poti sa mergi in tenesi..
Cand am plecat era un frig oribil..si poate cumva eu am ramas acolo suspendata.
Dar lucrurile merg inainte si fara mine.
Si mi-e greu al dracu' de tare..pentru ca stiu ca acum era perioada in care am fi inceput sa iesim la beri pe terase, la limonade pe verona si la hlizeli prin carturesti.
Si reeeecuuuunooosc..
Imi e tare, tare dor de voi.
Si oricati palmieri as vedea, rom as bea sau as inota..tot o sa-mi fie dor de voi.
zapacitilor!
miercuri, 15 iunie 2011
sa dam citire
Am marea si soarele si plaja pe care mi-o doream.
Acum mai am nevoie de bratele frumoase.
Si mai am nevoie sa ma distantez si sa ma calmez.
Sa gasesc echilibrul de care am nevoie sa fac fata nebuniei de la munca.
Sa zambesti 8 ore pe zi si sa vorbesti ca robotelul tot pe-atat e mai mult decat obositor.
Am nevoie sa gasesc in mine nervii si capacitatea sa rezist stresului si mai ales competiei de acolo.
Cum ar zice cineva sa ma doara-n cot...dar in sensul bun!
Asa..si acum ar trebui sa go happy hour!
Acum mai am nevoie de bratele frumoase.
Si mai am nevoie sa ma distantez si sa ma calmez.
Sa gasesc echilibrul de care am nevoie sa fac fata nebuniei de la munca.
Sa zambesti 8 ore pe zi si sa vorbesti ca robotelul tot pe-atat e mai mult decat obositor.
Am nevoie sa gasesc in mine nervii si capacitatea sa rezist stresului si mai ales competiei de acolo.
Cum ar zice cineva sa ma doara-n cot...dar in sensul bun!
Asa..si acum ar trebui sa go happy hour!
sâmbătă, 4 iunie 2011
fericita de trista ce sunt. sau invers?
Vai cat sunt de fericita!
Si vai cat sunt de trista.
Fericita ca sunt aici.
Fericita sa cred ca am un viitor aici.
Fericita ca am un job care imi place si un loc pe care sa-l pot numi acasa.
Trista?
Ca nu va am pe toti aici.
Sa va puteti bucura cu mine de mare, de nisip si de luna plina.
Si ma tot uit in jur si ma gandesc ca Alexa ar sari in sus de bucurie daca ar vedea ce culoare are oceanul si Elena si Miki si Oana si Silvia si si si...sunt atat de multi oameni pe care i-as vrea aici si care s-ar bucura sa vada minunatiile de aici.
Si nu-i am langa mine.
Si uite asa sunt trista ca nu va am pe toti aici.
Si sunt fericita.
Si sunt trista.
si...
Si vai cat sunt de trista.
Fericita ca sunt aici.
Fericita sa cred ca am un viitor aici.
Fericita ca am un job care imi place si un loc pe care sa-l pot numi acasa.
Trista?
Ca nu va am pe toti aici.
Sa va puteti bucura cu mine de mare, de nisip si de luna plina.
Si ma tot uit in jur si ma gandesc ca Alexa ar sari in sus de bucurie daca ar vedea ce culoare are oceanul si Elena si Miki si Oana si Silvia si si si...sunt atat de multi oameni pe care i-as vrea aici si care s-ar bucura sa vada minunatiile de aici.
Si nu-i am langa mine.
Si uite asa sunt trista ca nu va am pe toti aici.
Si sunt fericita.
Si sunt trista.
si...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)