sUnt dOua

am doua capete.
unul imi sopteste vorbe de duh..e rabdator si intelept.
altul mi se smuceste din trunchi..e instinctual si mereu grabit..

vrea mult si repede.

vrea acum si repede.

vreau.
si nu prea reusesc sa-mi canalizez energia pe fagasul care trebuie.
stiu sa respir.
stiu sa expir.

imi pun capul la bataie.
incerc sa-mi potolesc bataile din picior si sa ma pacalesc.
vreau sa am rabdare si sa-mi fie usor sa accept unele lucruri mai usor.
ce ma ajuta?
viziunea de ansamblu.

unu doi
unu doi

pasi de vals.
daca ar fi sa-mi ascult instinctele.
m-as transforma in cenusa in 2 ani.

ard mult.

si nu-mi ofer nimic schimb.

Gataa!!!

gata!

imi vreau locul!
imi vreau tipul..
imi vreau portia de fericire..

sunt gata!

imi vreau casa cocheta.
imi vreau bucata de portelanuri.

fereastra colorata cu perdele rosii..
imi vreau soarele prin par..
si mai vreau o bucata de mana exclusiv a mea..sa o strang dimineata cand sunt chioara de somn.

gata!

fara frici..
mosmodeli si plansuri, urlete si dat din picioare.

calm..
capul mi-e limpede.
vreau lucruri simple si frumoase.
una bucata casa cocheta cu perdele si paturi moi.
una bucata tip cu umor si carismatic.
se poate?!

gata!
cu smiorcaielile!
hehe..

nu am saltele de lana.
si nici baia nu e mai draguta decat mine..

thank you God!

:))

:D

bla-bla-uri

e foarte stranie senzatia pe care o incerc cu unii oameni necunoscuti mie.
e o dorinta de-a dreptul retardata de a le impartasi cele mai intime ganduri..

un smiorcait acum..
un altul dupa..

si nu ma prea inteleg..de ce imi suflu mucii in direct.
si de ma asez in poala strainilor cersind un pic de ingaduinta..
o fi poate pentru ca stiu..ca in minutul urmator ii pot face sa dispara.
sau sa dispar.

si asa cum ei se disipa..asa mi se usuca si mie toata depresia si toate irigatiile mai mult sau mai putin placute.

cred ca de fapt.
imi e bine singura.
imi cunosc mendrele..
imi cunosc depresiile.

alerg ca de colo colo..si astept sa ma incheg cumva..
sa ma transform.
sa ma ofer intreaga.

sa nu mai lipesc bucatele.
astept sa-l vad si sa-l trag de maneca.

uf..

"ce talamb esti!"

eu sunt aici.
tu..esti acolo?

Gimnastica de intretinere..

Nu stiu de ce ma simt asa...

Am crezut ca undeva cumva m-am obisnuit..cu mine, cu tine.
Am crezut ca pot fi doar eu in lumea mea..si ca masca afisata va fi fara crapaturi.

Si a fost.
Nu ai realizat ca eram mai prezenta decat tine.

Mi-am ascutit simturile..si am lasat totul sa curga in directia opusa mie.
Sunt reticenta..sunt chiar timida uneori.

Nu stiu sa conduc.
Adevarat!
Pentru ca ori de cate ori am incercat..au cazut in cur.
Mi-am jucat rolul.
Mi-a fost bine.

De fapt e mai corect asa:
curat si la vedere.

Fara resentimente.
Fara regrete.
Doar gimnastica de intretinere.



Imi trebuie un lipici.

tHE jungle drum...

Sunt suspendata inca in ceasca de cafea..undeva printre rasete si sudoare.

Imi plac plimbarile..iar asta mi-a aratat cat de linistita pot fi dupa o noapte nedormita.

Ma simt mai usoara..as fi vrut sa merg intr-un parc si sa trandavesc pe o banca..sa las lumea sa curga pe langa mine iar eu sa-mi savurez singuratatea.

Fredonez piesa tipei a carui nume imi scapa tot timpul si simt cum aerul a devenit mai oxigenat si viata mai simpla.

Doar o mica durere de cap ma anunta ca ziua abia a inceput..si ca ar fi cazul sa las starea de bine si sa execut miscarile robotelului.

Mersul spre munca si-a piedut din savoare.

R mare..de la RSMNRE

ma astept sa simt:
mai bine..
mai frumos..
mai clar.

sub pojghita asta a nemultumirii si frustrarii se ascunde un optimism..
prostesc!

stiu..ca or sa existe si dimineti frumoase..
desi ploua
desi e toamna..

astept zilele aurii..caldute..acelea pe care as vrea sa le petrec in parc..alergand prin mormanele de frunze.

sunt mica.
si nu rostesc cuvinte de intelepciune..

nu am decat jumatati de trairi.
nu am sfaturi si nici nu ma astept sa fiu un model.

poate ca am 16 ani dimineata cand vreau sa arunc cu telefonul de pereti..
poate ca am 12 ani cand ma simt rau..si vreau sa cersesc imbratisari..
poate ca am 50 cand ma gandesc cum sa cheltui banii si ii adun si realizez ca tot putini sunt.
poate ca am 30 cand ma gandesc la masini de spalat..si rate.
poate ca am 20 cand vreau la berici si terase.
poate.

nu vreau sa dau sfaturi.
nu mai vreau sa ma izbesc de nimeni.
imi vreau linistea.
imi vreau mintea limpede si zambetul tamp.

astept si suturile in fund.
astept si zilele frumoase cu resemnare.

sau doar incerc.

sunt dezamagita adevarat.
dar poate e doar o etapa..in tot procesul maturizarii.
si incet or sa se cicatrizeze toate zgarieturile..si nemultumirile.

cert e..ca traiesc..
prea mult si prea intens.

imi iau..

o pauza!

..................

sunt o fiinta superficiala.
alerg dupa oameni goi si minti vidate.

imi spun ca sunt cool..
si ma asez la umbra unor statui.
ma imbat cu apa rece si imi respir parfumul lor.

ma intreb cand oare am sa incetez sa-mi ametesc simturile cu imagini si culori?

am realizat ca cinci secunde de veridicitate sunt esentiale pentru a te lega de cineva.

increderea domnule delaskela..este mai mult decat importanta in lumea asta calduta pe care ne-o cladim cu totii..
ma gandeam zilele astea la lucrul asta..
mare adevar ai grait!

sunt dezamagita de mine.
si ma mir cum de nu am fost mai inteleapta.
poate totul vine cu varsta.
poate totul o sa se aseze cu timpul.

sunt obosita.

imi plesneste capul de nemultumiri, frustrari si alegeri proaste.
m-am saturat sa alerg ca omul din pestera dupa imaginile din fata focului.

vreau sa ma asez undeva.
vreau sa ma calmez.

vreau sa respir.
vreau inapoi sentimentul ala de liniste si siguranta.
vreau increderea si senzatia de ''eu'' autentic.

ma simt falsa.

ma simt nemernica.

si proasta.